Daca suferi de boli cardiovasculare sau boli coronariene sau te temi ca intr-o zi vei suferi din cauza tensiunii arteriale crescute, oare consumul de cafea te va ajuta? Sau poti sa faci alte lucruri pentru a calma tensiunea arteriala crescuta si bolile cardiovasculare care nu includ oprirea sau rarirea consumului de cafea. Acest articol exploreaza raspunsurile posibile la aceste intrebari.
Poate cafeaua sa contribuie la boli coronariene?
Bolile cardiovasculare sunt cea mai importanta cauza a mortii in America, iar o tensiune scazuta este un semnal important de alarma. Bolile cardiovasculare au fost studiate extensiv de catre cercetatorii de specialitate de cateva decenii. Desi cercetatorii au tras concluzii diferite de-a lungul timpului, noile dovezi din “Jurnalul American de Epidemiologie” din 1999 sugereaza ca nici cafeaua, nici cafeina nu contribuie la bolile cardiovasculare, descoperind ca nici cafeaua cafeinizata, nici cea decafeinizata nu se asociaza cu un risc crescut de infarct – chiar si in cazul celor care consuma mai mult de patru cesti pe zi.
Warren G. Thompson, doctor in medicina, declara intr-o editie din 1994 a “Jurnalului Medical de Stiinte Medicinale” ca: “conform celor mai mari si mai importante studii, cafeaua nu reprezinta un factor major pentru boala coronariana.”
Willet et al, intr-un studiu transversal publicat intr-o editie din februarie 1996 a “Jurnalului Asociatiei Medicale Americane”, a examinat informatii culese de la mai mult de 85000 de femei pe o perioada de zece ani. Dupa ajustarea factorilor cunoscuti de risc, autorii nu au descoperit nicio dovada pentru vreo asociere pozitiva intre consumul de cafea si riscul de boli cardiovasculare in cazul femeilor care consuma sase ori mai multe cani de cafea pe zi.
Un studiu din New England din 1990 pe mai mult de 45000 de barbati nu a gasit nicio legatura intre cafea, cafeina si bolile cardiovasculare in cazul celor care consuma patru sau mai multe cani de cafea pe zi.
Consumul de cafea contribuie la cresterea tensiunii?
In ciuda controverselor legate de acest subiect, majoritatea cercetatorilor concluzioneaza in prezent ca atat cafeaua normala, cat si cafeina, au un efect scazut asupra tensiunii sau inexistent.
Studiile indica faptul ca, desi consumul initial de cafeina poate produce schimbari minimale si imediate ale tensiunii, aceste schimbari sunt trecatoare. Nicio schimbare a tensiunii nu apare in consumul regulat de cafea. Un studiu din 1991 din “Jurnalul Medical Britanic” a ajuns la aceeasi concluzie, indicand ca reducerea consumului de cafea nu a dus la scaderea tensiunii arteriale in cazul oamenilor care aveau hipertensiune moderata.
Un studiu al American Heart Association a declarat recent ca oamenii care sunt activi fizic au un risc mai scazut de a avea o tensiune marita – cu intre 20 si 50% mai scazuta – decat oamenii care nu sunt activi.
Cat de multa cafea/espresso putem bea?
De cele mai multe ori, ce e prea mult strica – acest lucru se aplica si in cazul espresso-ului si cafelei 🙂
Daca ai folosit vreodata cafeina pentru a putea sta treaz pana mai tarziu, cunosti sentimentul acela de agitatie pe care incepi sa-l simti dupa o perioada. Deci, cand ar trebui sa te opresti?
Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara a lansat recent un studiu care sustine ca, in cazul adultilor sanatosi, care nu sunt insarcinati, 400 de miligrame de cofeina pe zi nu reprezinta niciun risc. Asta reprezinta intre patru si cinci doze de espresso.
Tine minte ca asta inseamna doza standard. Cele mai multe cafenele servesc doar doze duble.
Exista legatura intre cafea si colesterol?
E timpul pentru niste stiinta despre cafea, sper ca sunteti pregatiti! 🙂
Cafestolul si kahweolul sunt doua diterpene gasite in mod normal in uleiul din cafea de care poate ai auzit sau nu. Bine, sa fim sinceri, cine a auzit de cafestol si kahweol? Poate, din cand in cand, cate un om de stiinta care bea cafea, dar cred ca putem presupune ca majoritatea oamenilor care consuma cafea nu au auzit nici macar de diterpene, cu atat mai putin de cafestol si kahweol.
Un diterpen este un compus chimic intalnit in orice cafea si este alcatuit din doua unitati de terpena. Terpena este un component gasit in uleiurile esentiale din mai multe plante, inclusiv din planta din care se obtin boabele de cafea. Terpena se gaseste si in canabis.
Pentru o perioada, oamenii de stiinta au concluzionat ca diterpenele din cafea afectau lipidele – cu alte cuvinte, crestea nivelul de colesterol din sange. Concluzia nu era sigura, realizandu-se studii pentru mai mult timp. Cafeaua avea sa fie vazuta ca fiind periculoasa, pana la urmatoarele descoperiri.
Cafestol si kahweol – o analiza indeaproape
Aceste doua elemente au trebuit analizate pentru a ne asigura daca erau periculoase sau nu. Adevarul este ca o boaba de cafea arabica contine in jur de 0,4 – 0,7% cafestol, depinzand de greutatea sa. Daca bei cafea nefiltrata, cafestolul se va gasi in substante si mai mari. Cercetarile au aratat ca in cazul in care consumi cafea fiarta in mod regulat, colesterolul poate sa creasca cu 8% pentru barbati si 10% pentru femei.
Testari pe cafestol si rezultate
Totusi, oamenii de stiinta mai aveau mult de munca pana sa declare cafeaua ca fiind ceva de evitat, asa ca au facut ceea ce fac atunci cand vor sa observe un posibil pericol asupra oamenilor – au inceput sa testeze diterpenele pe animale.
Atunci comunitatea stiintifica si, prin extensie, comunitatea cafelei a primit vesti bune. Cu alte cuvinte, cand a fost testat pe sobolani, cafestolul s-a dovedit a avea efecte anti – cancerigene.
Mai multe testari s-au realizat pe mustele de fructe si s-a descoperit ca substanta avea atribute neuro – protectoare, jucand si rol de ligand de agonist pentru anumiti receptori, iar, de parca asta nu ar fi fost de ajuns, s-a descoperit ca substanta, cafestolul, oprea homeostaza colesterolului.
Kahweol
Cealalta molecula regasita in cafeaua arabica este foarte similara ca structura. La fel, cercetari amanuntite par sa arate ca aceasta substanta, kahweolul poate ajuta structurile osoase prin inhibarea diferentierelor osteoclastelor. In plus, un alt studiu a descoperit ca aceasta substanta cu nume ciudat are si proprietati anti – cancerigene si anti – inflamatoare, existand o legatura intre consumul de cafea nefiltrata si scaderea riscului de cancer.
Mai multe studii au demonstrat ca in urma unui consum moderat de cafea, colesterolul nu va creste decat putin, spre deliciul consumatorilor inraiti. La urma urmei, daca esti cu adevarat ingrijorat de nivelul de colesterol, trebuie doar sa ai grija la anumite tipuri de cafea.
Voi cate cesti de cafea sau espresso beti pe zi? 🙂
Concluzie
Consumul de cafea nu contribuie la cresterea tensiunii sau la aparitia bolilor cardiovasculare. Oprirea consumului de cafea nu te va ajuta sa reduci din factorii de risc. Exercitiile fizice, in schimb, pot face acest lucru. Deci, poti sa-ti bei linistit cafeaua – mai ales inainte de a face exercitii fizice!
Cu siguranta poate, insa exista destule variante cu o cantitate scazuta de cofeina care nu isi pierd o parte din gust si aroma, precum cafeaua decofeinizata. Incercati ceva gen Illy, are putina cofeina.